Ce să fie? Ce să fie? Cine vouă și lui Butelie! :)))
Îmi este dor să scriu tot felul de tâmpenii și de nemuriri ale sufletului. Și cine mă cunoaște, are salvată și informația cum că în viața de zi cu zi vorbesc mai mult decât televizorul. Și sunt câteva întâmplări pe care aș fi vrut să le transpun în benzi desenate manolițiene. Doar că.. am îmbătrânit. Și e cool! Sunt puține lucruri atât de … naturale. Mă rog, sunt mai importante și mai de rostit prin basme. Doar că acum asta ma fascinează :))
S-au întâmplat atâtea doar în ultimii trei ani, încât mi-e greu să le expun pe toate aici. Dar voi începe cu una din cele mai tari chestii la care am lucrat. Și anume platforma SeeO2.
Numele mi-a venit pe balcon pe vremea când aveam biroul de pe Negustori. Ce vremuri și acolo… Eram cu Angi și cu Șerban și ne gândeam la nume, încă de când aplicația era un pachet compus dintr-un Web App și o aplicație Smartphone. Doar că acel proiect era adresat persoanelor fizice. Un fel de Tamagochi prin care gamificai anumite activități și exista ulterior un calcul al amprentei de carbon pe baza inputurilor de informație.
SeeO2 a însemnat multă documentare, mai multe schimbări de direcție, colectare de informații din peste 50 de surse. Dar cea mai importantă mișcare a fost decizia de a creea o platformă dedicată companiilor. Practic, am mers pe partea de CSRD și ESG. Doar că într-un mod mai plăcut vizual, mai pratic și care ajută mai mult la trasabilitate.
