Da… am furat din ceea ce ne-a scris un părinte, pentru că mi s-a părut absolut genial, iar eu m-am chinuit de vreo 20-30 de minute să scriu un titlu. Iar variantele pe care le concepusem erau atât de rele, încât m-am simțit ca un hipsteraș, care se află la coada lungă a unui un food-truck cu mâncare ce se vrea a fi pretențioasă.
Încă mă aflu sub starea aia în care știam că mă trezesc dimineață și aud dincolo de geam un grup de copii, cum strigă: „Exploratorii! Exploratorii!”, pe un ton apropiat ca cel de la meciurile mai calme de pe Giulești. Dar n-am mai trăit nebunia descrisă în „Glasul roților de tren”, ci nebunia unor oameni care au alungat ploaia trâmbițată de Accuweather sau Weather.com.
Această tabără este un concept creat de către Liga Exploratorilor, proiect la care m-am înhămat și eu în urmă cu câteva luni. Practic, am fost ăla care a urcat în autobuzul 783 (cel spre aeroport pentru profani și păcătoși) pe la stația de la Arcul de Triumf. Mai multe despre Ligă puteți găsi pe pagina de Facebook și pe contul de Instagram. Am zis: „Da, vreau!” într-un timp demn de recordurile la atletism, atunci când m-am întâlnit cu Șerban și mi-a adus „Manualul Exploratorului”, apoi mi-a prezentat ceea ce el împreună cu echipa construiseră deja. Însă, ceea ce mi-a atras cel mai mult atenția a fost organizarea unei tabere, care să-i învețe pe copii să respecte natura, să puncteze la responsabilitate și să le creeze oportunitatea unei mentalități noi.
Prin urmare, ne-am pus pe muncă și fiind prima chestie organizată de acest fel, vă pot asigura că au existat o mulțime de gherle, de chestii pe care le-am învățat pe parcurs și multe tensiuni pe care le-am aplanat ca niște „belferi supremi”. Și deși, mi-am propus să nu mai fac nopți nedormite din pricina muncii, am ridicat iar ștacheta la cearcăne și ascultat albume Tool + mixuri de care nu a auzit nimeni. Fraților, să înțelegeți ce volum de muncă a fost, tot „pachetul” a însemnat imagine, grafică, comunicare, PR, cumpărat echipamente, confecționat uniforme, organizat tabăra, programare, cărat chestii, filmat și editare video, organizare transport, muuuuuuuuuultă logistică, birocrație și cred că peste 2000 de km parcurși cu mașina pentru a ajunge la diverse întâlniri sau pentru a rezolva anumite aspecte ale taberei. Daaaaar… nu numai că s-a meritat, a fost cu mult peste așteptări!
Cum a luat naștere la Straja ceva cu muuuult mai bun decât noile filme Star Wars…
Știu că mulți dintre voi veți spune că orice e mai bun față de noua trilogie SW, numai că, personal, aș pleca cu Daisy Ridley pe Tatooine la o saună uscată sau ceva festival de dans contemporan.
TABĂĂĂĂĂĂĂĂĂRA! În primul rând, vreau să spun că fratele meu de care am fost separat la naștere, Andrei Resiga, a organizat totul absolut ca la carte, a fost atent la fiecare detaliu în parte și a demonstrat pe deplin că a fost unul din pilonii acestei acțiuni. Nu știu, frățioare, dacă vei citi vreodată articolul ăsta, dar sunt mândru de faptul că am putut lucra împreună și să știi că pentru mine ești acum un punct de referință în ceea ce înseamnă profesionalism și maleabilitate, pentru că nu o dată, am schimbat schimbarea, iar tu ai fost primul care a sărit înapoi în căruță.
Copiii au avut parte de cei mai buni oameni care ar fi putut să aibă grijă de ei. Oameni cu o energie absolut fantastică, care au știut cum să-i facă pe ce mici să uite de dorul de părinți și care vor rămâne cu siguranță pentru mulți ani în povestirile acestei promoții de exploratori. Chiar vorbeam cu Andreea (jupâneasa noastră pe comunicare și social media), cum că dacă aș fi fost și eu într-o astfel de tabără, probabil aș fi făcut și eu o facultate serioasă ulterior în viață.
Ca activități cei mici au avut parte numai de chestii interesante, alături de niște domni cu ani de experiență în spate și povești, care i-au făcut până și pe cei mari să facă ochii cât casa. Este ceva de nedescris să auzi oameni care reușesc să impună respect prin felul lor de a fi și prin modul de lucru, împărtășind anumite întâmplări, care ar putea fi foarte ușor relatate pe orice emisiune de profil de pe Discovery sau National Geographic.
Împărțiți în grupele șoimilor, jderilor, lupilor, vulturilor, bursucilor, vulpilor, râșilor, castorilor și cerbilor, noii exploratori au învâțat despre orientare, au fost în parcul de aventură, au învățat să acorde primul ajutor, au fost în drumeție, au învățat despre foc și apă (și pe mine mă enervează cum sună formularea anterioară) și au fost mereu implicați în diverse acțiuni, care au reprezentat o provocare. Iar părinții au fost mereu la curent cu tot ce s-a întâmplat prin newsletterele trimise periodic si sistemul de notificari prin smartphone, cât și prin conversații telefonice cu echipa noastră.
Au fost 96 de copii, echipați corespunzător de către Liga Exploratorilor, copii foarte frumoși, dornici să învețe, care s-au autodepășit în multe situații (mai ales în ceea ce privește dorul de părinți și faptul că au avut voie stea pe telefon doar o singură oră pe zi), copii care au legat niște prietenii frumoase, unele de care sunt sigur că vor fi de lungă durată. Așa că: Felicitari primei promoții de exploratori! Ați fost minunați! Șper să ne vedem și în anii care urmează, iar la un moment unora dintre voi să le predăm ștafeta. Voi ați fost cei care ați făcut din prima Tabăra a Exploratorilor, poate una din cele mai tabere, care s-a făcut vreodată în România. Iar pentru asta … vă mulțumim!
Iar pentru exploratorii mari: danke schon x1000! A fost o onoare și un privilegiu să vă cunosc, să împart timpul cu voi și să asimilez atâta informație și pasiune pentru munca pe care o faceți. Mulțumim celor de la Kaufland, căci daca n-ar fi, nu s-ar mai povesti. Și nu în ultimul rând, le mulțumesc fraților mai mari, Andrei, Angi și Șerban, nu numai pentru treaba cu Liga, ci și pentru cel puțin 10 ani de încercări, prietenie și întâmplări, care m-au ajutat să fiu unde-s azi. Iar pentru asta… dați voi o bere ! :)))))
În cele din urmă cei care vor schimba ceva în țara asta sunt copiii. Oricât ar fi la modă astăzi treaba cu dreptatea socială sau cu mega elitiștii de la noi care au umblat câțiva ani pe-afară și îi desconsideră pe alții mai puțin norocoși, tot cei mici vor aduce schimbarea. Și nu mă refer la clișeul ăla cu … încă mai trebuie sa treacă 888888888888888888888 de generații până când vom fi mai bine (sau nu neapărat), ci pentru că un copil va reuși să îi arate mereu unui adult, atunci când greșește, ori îmbrăcat în haine de școală, costum de Halloween, costum de viitor medic sau de constructor, de la computer scriind primele linii de cod sau … de ce nu? din uniforma de explorator. Iar cu asta Șerbane… ai reușit ceva extraordinar! 🙂
Ce urmează pentru Liga Exploratorilor?
Pregătim noi surprize pentru voi. Vrem să construim o comunitate sănătoasă pe site-ul Liga Exploratorilor, care să strângă cât mai multă lume pe această nișă. De asemenea, lucrăm și la o aplicație de smartphone, iar cel mai important… pregătim taberele de anul viitor.
La sfârșit las și videoul cu ultima zi de tabără și festivitate de premiere.
