Cam țeapă.
Ceea ce scriu eu acum se aplică la noul Carrefour = vechiul Billa Sălăjan. Personal nu am văzut nimic care să mă convingă să îmi fac cumpărăturile acolo. Vorbeam ieri cu Sorin și am zis să dăm o tură de curiozitate. Amândoi eram încărcați cu gândul că vom cumpăra mâncare pentru pisici, ceva beri, ceva de halit și una alta pentru casă. Pe scurt, în afară de culori, taiatul bălăriilor din parcare, câteva prețuri mai mari și foarte puține modificări în aranjarea produselor, nimic de scris pe blog la mine, nici la Sorin și nici la Tolontan.
Dar povestește-ne mai multe, te rugăm!
Bine atunci! Sunt sigur că voi da lovitura cu acest articol, iar Analyticsul meu va arăta cifre ca după 3-4 zile de Sun Waves. Iar cum am devenit !CONTENT CREATOR! știu că este nevoie de acest articol.
Sorin mă aștepta lângă „Sacoșă” și mă întâmpină:
-Prietene! Suflet tânăr și nobil! Dragu-mi este să îți revăd aura pătrunsă de săgeata muncii și a roadelor sale!
-Bună, Sorin, ai terminat acea lucrare pe tema existențialismului lui Jean-Paul Sartre?
-Mai am în jur de 350 de pagini, drag prieten! Dar cred că până când strugurii vor așterne toamna adevărată, lucrarea mea va fi încheiată.
-Ce mă bucur! Nu în fiecare zi poți avea asemenea discuții exhaustive cu un prieten pe care îl cunoști de aproape 12 ani de pe un forum de epistemologie.
-Haide să purcedem în acest centru comercial renovat!
Și m-am dus cu Sorin spre intrarea în noul Carrefour. Boscheții erau scurtați, bălăriile erau tăiate și parcarea era plombată. Iată deja un plus! Magazinul este acum roșu. De asemenea, au păstrat și ghereta cu mici și cârnați. Până acum avem o variantă roșie a lui Billa, fără boscheți și fără gropi în parcare. Ajung la bancomatul din față și scot niște bani:
-Nu îmi place deloc acest subterfurgiu al băncilor și marilor corporații de a ne taxa pentru simplul fapt că deținem bani, că încercăm să depășim barierele propriei judecăți rudimentar-capitaliste.
-Știu, Daniel! Este păcat că nu reușim să rupem hățurile capitaliste și ne lamentăm în acțiunea păcătoasă de a scoate bani de la bancomat!
Înăuntru în afară de faptul că domină culorile roșu, galben și verde, produsele sunt aranjate la fel, ai într-adevăr mai multă varietate, dar nimic care să te împingă să faci cumpărături în 3 rate cu Card Avantaj. Partea bună e că am de unde să îmi cumpăr stickuri USB, fără să mai merg până la Auchan.
Am vrut să-mi iau ceva fresh de portocale, dar era mai scump ca în Mega Image. Legumele și fructele erau în mare mai scumpe ca în vechiul Billa, dulciurile aveau fix același preț ca în urmă cu nu știu câte zile înainte de rebranding. Am zis să încercăm la mâncare de pisici, poate acolo au schimbat ceva, deoacere vor mult să își schimbe publicul țintă.
-Tu știai că Dostoievski a fost unul din principalele influențe pentru Sartre? spune Sorin răvășit de ceea ce vede la raftul cu hrană pentru mici feline.
-Dostoievski, vloggerul?
-Nu, autorul marilor scrieri precum „Crimă și pedeapsă”, „Frații Karamazov” și „Demonii”!
-Da, știam! Am vrut doar să fac apel la simțul tău pângărit al umorului.
-M-ai prins aici, cu figurile tale monty pythonești!
-Ce prețuri, totuși, la mâncare pentru pisici. Trei lei un plic de Gourmet?!? Păi, în Mega Image este 2.49 lei! Și plicurile de Felix sunt mult mai scumpe!
-Porci capitaliști!!!!!
În cele din urmă, am cumpărat două beri Efes draft și am plecat să mâncăm ceva.
Cam atât cu recenzia mea despre Billa transformată în Carrefour.
