„I disapprove of what you say, but I will defend to the death your right to say it”
Evelyn Beatrice Hall (și nu Voltaire)
Când eram mic mă bucuram foarte mult atunci eram tratat precum un mic prinț și serveam biscuiți înmuiați în ceai. Trebuie să întelegeți vremurile, pentru că vorbesc de perioada fix de după revoluție, când lumea se bătea pe stradă fără niciun motiv, nu găseai absolut nimic în magazine, copiii erau trimiși să încarce flacoane cu sifon și erau mulți căței în fața blocurilor, majoritatea cu numele de Rex și Fetița. Ideea este că acel mic dejun era ceva absolut fantastic pentru vremurile respective. Erau niște biscuiți absolut demențiali la gust și groși, simpli, fără cremă sau glazură. Probabil că dacă i-aș mânca acum, nu aș mai trăi cu aceeași intensitate experiența, sunt absolut convins. Dar prefer să mă pierd în negura acelor vremuri și să mă agăț de un gust nemaiîntânit până acum.
Ceea ce voiam eu să scot în evidență, de fapt, este o ceață toxică, care se manifestă prin cenzura care încearcă să fie impusă, prin diverse procedee de tip forfait. Am văzut asta mai mult prin social media de peste hotare, ce-i drept. Dar cum suntem mari consumatori de absolut orice vine din Vest și îi mai dăm și un aer românesc, sunt sigur că voi simți acest aspect cu mai mare ardoare. Iar pumnul acesta în gură vine de la principalele două tabere care acaparează războiul ideologic în momentul de față: stânga și dreapta (absolut incredibil ce am zis, nu?!). Mă refer la aripile radicale. Această cenzură vine exact precum biscuiții înmuiați în ceai de care ziceam mai devreme, în ideea în care ar trebui să nu spui un lucru sau să ambalezi ceva ce ai dori să spui, pentru că „e mai bine așa”. Pentru că: fascistule/comunistule/homosexualule/creștinopatule/manelistule/satanistule! Pentru că are un gust mai bun tăcerea, pentru că e mai ușor de digerat și cu siguranță pentru că „doar asta avem la micul dejun”.
Eu mă poziționez undeva la mijloc ca și gândire politică. Deși nici eu nu credeam că există așa ceva, mă consider mai degrabă un social liberal. Acum veți citi explicația unui profan, care nu este implicat în partea asta a cărților de gătit. Daaaaar personal optez pentru libertăți individuale, drepturi politice și civile, cred în economie de piață, piață liberă și liberă circulație, competiție și inovație. Apoi la toate acestea sunt atât de naiv și aș adăuga protecție și justiție socială, posibilitatea statului de a interveni decisiv în sănătate, educație și mai ales obligația acestuia de a avea grijă de oameni și a nu-i lăsa pe străzi. Sună utopic, iar pentru alții chiar o idioțenie. Iar aici aș mai avea de adăgaut alte detalii și aspecte, legate de ajutoarele sociale și cum ar trebui supervizate, de locuințe sociale, asigurări de sănătate, dar mai lasați-mă să-mi fac temele, apoi voi posta un nou articol mai detaliat și cu rânduri mai pertinente.
Revenind la treaba cu cenzura. Pentru mine e simplu! Dacă cineva zice o idioțenie, lasă-l să o zică și apoi să plătească pentru ceea ce a zis. Ori să fie dat în judecată, concediat, ori izolat în ce grajd locuiește etc. Nu cred că cineva trebuie oprit din a spune ceea ce are de zis. Nu înțeleg și nu concep lucrul ăsta. Să nu ai voie să spui ceva… Spui ce naiba vrei! Ești prost/proastă, plătești! E absurd să vină cineva să îmi spună: „Ai grijă ce zici, ar fi bine să eviți anumite povești care implică …” ?! Mai ales dacă transmit informația prin canale proprii.
Nu pot accepta ca cineva să îmi interzică să iau apărarea celor de altă orientare sexuală, de altă naționalitate, confesiune sau să mă bruieze cu un naționalism din acela dus la extrem sau cu ceva învățături religioase create de oameni cu nimic mai presus față de restul lumii. Nici nu pot accepta extrema cealaltă, mai ales acum fiind la modă să faci mișto de cineva pentru că este creștin sau patriot. Este treaba fiecăruia în ce crede sau cum se roagă, atâta timp cât nu îți impune regulile lui sau nu îți influentează cu ceva viața. Și e super ok din punctul meu de vedere să cunoști istoria, să fii conștient de ea, să-i cinstești pe eroi etc., dar să nu repeți greșelile făcute în trecut (mă refer ca nație).
Știu oameni gay foarte responsabili civic, mult mai implicați în acțiuni sociale decât 90% dintre persoanele straight pe care le cunosc. Iar pe partea cealaltă cunosc creștini deloc homofobi, care nu iau literă cu literă ceea ce scrie in Biblie, din care pot enumera fizicieni, chimiști, ingineri, chiar și un neurochirurg super șmecher.
Există lepre de ambele părți. Sunt acei justițiari sociali pentru care dacă te joci pe consolă ești fascist sau dacă nu ești până la capăt de acord cu o părere de a lor ești Arșinel atunci când nu a așteptat la coadă la rinichi. Iar de partea cealaltă acei habotnici pentru care creștinismul și ce scrie în Biblie este adevărul suprem, fără a cerceta nimic sau fără vreo dezbatere pe bune, România este țara aleasă, iar dacă inviți la toleranță și compasiune ești vândut lui Satan de la Craiova & taraf (forțele oculte, Illuminati, reptilieni)… Sincer, pentru mine între radicalii „ești prost dacă ești religios” și „Iisus va veni și îi va biciui pe homosexuali în iad” este semnul egal de la matematică. La fel ca și între mult prea intelectualii și rafinații ce se declară anti-manele întrun mod total lipsit de orizont și ăia dezagreabili care mai abordează o femeie cu o palmă peste fund și cred că valoarea se măsoară în sticle sparte în capul celuilalt.
Nu există o ideplogie supremă, nu există părerea perfectă sau o schimbare drastică ce va crea o lume minunată în trei ani și două luni. Vor mai lupta o grămadă de generații pentru lumea asta momentan imaginară și probabil multe dintre lucrurile pentru care mare parte din populație se urăște cu altă parte din populație vor deveni subiect de râsotecă peste 60 de ani. Important e ca până la vremurile mai bune, pe care noi ăștia de acum nu le vom prinde, să încercăm să fim cât de cât ok unii cu ceilalți, să fim toleranți și până la urmă să existe un minim de respect. Măcar un respect din ăla în care pur și simplu cumperi ceva de la Mc Donald’s sau whatever, stai pe bordură și mănânci fără să bagi pe cineva în seamă.
ȘI FĂRĂ CENZURĂ!